Traducator:
CRINA DECUSARA BOCSAN; ELEONORA GHEORGHITA; MAGDA PETCULESCU
Sinteză profund documentată asupra cauzelor care au provocat moartea în serie a personalităţilor legate în vreun fel de descoperirea tezaurului lui Tutankhamon, lucrarea Blestemul faraonilor, de Philipp Vandenberg, constituie o captivantă incursiune în tainele piramidelor şi a mormintelor egiptene.
În lumina mărturiilor transmise de părinţi şi cunoscuţi, precum şi a celor văzute şi înregistrate personal, ca martor efectiv al evenimentelor, Petre Dogaru evocă viaţa fostului cartier bucureştean Uranus, ras de pe faţa pământului pentru a face loc zonei Casei poporului (azi: Palatul Parlamentului).
Sunt dezvăluite cu acest prilej secretele unor clădiri importante (biserica Spirea Veche, închisoarea nr. 1, Teatrul Armatei, Stadionul Republicii, galeriile medievale ş.a.), precum şi aspecte inedite din viaţa unor mari personalităţi politice ale timpului (mareşalul Antonescu, Gh. Gheorghiu-Dej, Petru Groza, N. Ceauşescu ş.a.)
Alcătuind o armată (mică la început, de 60.000 de luptători, ajunsă, treptat, la 250.000 ostaşi [se vorbeşte chiar de cca. 400.000]), după standardele cele mai ridicate germane ale vremii şi ale unui mare strateg, Erich von Falkenhayn a dat românilor o lecţie, de pe urma căreia, la mai puţin de un an, au putut să înfrângă, în replică, la Mărăşti, Mărărşeşti, Oituz, oştile germano-austro-ungare conduse de August von Mackensen.
Observator atent şi necruţător, atât al samavolniciilor săvârşite de armatele străine, de ocupaţie (germane, austro-ungare, bulgare şi turce), cât şi al comportamentului românilor şi a elementelor alogene stabilite alături de ei pe malurile Dâmboviţei, ziaristul Const. C. Bacalbaşa realizează prin vol. Capitala sub stăpânirea duşmanului un tablou memorabil al vieţii bucureştene din anii 1916-1918.