Tezaurul de la Pietroasa, cel mai important vestigiu arheologic descoperit pe teritoriul Romaniei, a avut, dupa scoaterea lui la lumina, o istorie dramatica, istorie pe care prof. Marcel Ciuca o infatiseaza admirabil in perspectiva documentelor.
Distrus in buna parte chiar de cei care l-au aflat, intamplator, sustras in intregime din Muzeul de Antichitati si recuperat (in 1884), infatisat cu mandrie la expozitiile Universale de la Paris (1867, 1900) si la Muzeul de istorie din Londra (1868) el a fost depus, impreuna cu tezaurul tarii si cu alte obiecte de patrimoniu, in 1917, la Moscova, de unde s-a intors cu greutate acasa, dupa mari eforturi intreprinse de diplomatia romana,
Dar cea mai importanta contributie a prof. Ciuca o constituie transcrierea pentru prima data si rezumarea proceselor verbale ale politiei, care i-a anchetat pe descoperitori si intermediari spre a afla configuratia tezaurului (22 piese) si eventualele urme de tainuire a lui.